Anxietatea poate fi remarcată pretutindeni, ea este tot mai vizibilă în ultimii ani ajungând să ne domine viețile. Am putea să comparăm această tulburare cu un cameleon ce se poate metamorfoza dintr-o ușoară frică pe care o percepem înaintea unui examen, într-un puternic și destabilizator atac de panică care ne învăluie și pe care nu putem să îl controlăm fără sprijin de specialitate.
curs pentru copii si adolescenți – 26 octombrie – ora 17:00
Există copii care experimentează anxietatea de la primele ore ale dimineții, din momentul în care devin conștienți, și o simt ca pe un
șoarece flămând care nu le dă pace oricât ar vrea să îl îndepărteze și mai sunt o altă categorie, pe care îngrijorare îi face să nu poată
închide un ochi. Cu astfel de senzații trăiesc copiii care experimentează anxietatea, furia, frica.
Pentru semnele anxietății nu pot fi comparate cu niște vânătăi, nu provoacă sângerări,am putea spune că semnele ei nu sunt neapărat
vizibile.
Însă nu trebuie să uităm de importanța și mai ales de efectele somatizării pentru că în urma stării de anxietate profundă, copilul și adultul
pot experimentă diferite stări asociate.
Nivelul anxietății a crescut considerabil în rândul persoanelor adulte și în rândul copiilor deopotrivă, odată cu apariția pandemiei care a schimbat viețile multor oameni.
Adaptarea la necunoscut, teama pentru integritatea personală, a făcut ca relațiile interumane să își slăbească legăturile.
Indiferent de formele pe care le ia, de culmile atinse, anxietatea este starea de neliniște prin care trece copilul, tânărul, adultul, iar
persoana care trăiește anxietatea este de-a dreptul îngrijorată.
Neliniștea este frică, o stare pătrunzătoare, cauzată de teama de un pericol real sau imaginar.
V-ați întrebat vreodată care este cea mai mare teamă a unui copil mic?
Teama sa este de a rămâne singur, pentru că are nevoie să fie înconjurat de persoane cărora le atribuie rolul de reper în mediul din care provine și mai apoi în societate.
Teama de a rămâne singur îl determină pe copil să se teamă în privința unei posibile respingeri, teama de abandon care l-ar izola și ar deveni neajutorat.
Într-o societate în care ne lovim tot mai des de despărțiri ale părinților, de ore petrecute sub îngrijirea afterschool-ului sau a bonelor, copilul este adesea solicitat foarte devreme în viață șă experimenteze pierderea celor ce le erau repere prin prezența continuă.
În primii ani din viață copilul își exprimă teama de singurătate și abandon prin plânsete și țipete, crescând însă vor înțelege că singurătatea nu este ceva letal iar pentru mulți aceasta neliniște rămâne și vor căuta să evite situațiile în care ar putea rămâne singuri, în
care să se simtă respinși, trădați sau abandonați.
Copiii dezvoltă o serie de aptitudini și comportamente menite să îi ajute să prevină astfel de situații, de la supunere totală, până la comportamente foarte deranjante.
Astfel putem recunoaște tiparul copilului care abia se mișcă de teamă să nu supere, să nu fie certat sau respins, este valabil și pentru cel care se mișcă prea mult, plânge, țipă constant , putem observa două tipare, al celui care face să fie totul perfect sau face totul ca să nu fie uitat.
Detectarea rapidă a anxietății este esențială.
anxietatea este contagioasă.
Atunci când anxietatea determină schimbări comportamentale este adesea interpretată eronat.
Comportamentul unui copil anxios la școală poate fi complet diferit de cel de acasă, unde se simte în siguranță și este relativ relaxat.
Copiii anxioși care aleg să „lupte” în loc să „fugă” ajung să fie considerați sfidători, neatenți, dau mereu de bucluc și , uneori, sunt un pericol pentru ceilalți – aici apare fațeta FURIEI.
Comportamentul anxios nu este mereu problematic, deși poate fi agresiv. Într-o clasă, elevii anxioși caută frecvent aprobarea profesorilor sau pun întrebări inutile pentru a xse asigura că fac totul bine.
Au dificultăți de concentrare, se ridică din bancă în timpul orelor, vorbesc cu alți colegi pe care îi întrerup din ceea ce fac.
Când anxietatea este înțeleasă de părinți și profesori, le este mai usor să pună cap la cap piesele de puzzle pentru a le fi mai clar ce se intamplă și ce se poate face pentru a fi rezolvată problema.
La fel stau lucrurile și în cazul copiilor care și înteleg emoțiile, anxietatea.
Vă invităm la doua cursuri minunate, atent gândite pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor si familiilor acestora,
Pentru COPII și ADOLESCENTI: miercuri, de la ora 17:00
vom avea inclusă si partea de art-terapie, pentru exprimarea anxietății, furiei – Pictură pe pânză
durata: 2h30
cost: 150 lei format fizic 
75 lei format online pe platforma zoom
cei care se înscriu până pe data de 23 octombrie, beneficiază de o reducere în valoare de 50 de lei
lectori: Adela Ioana Târziu – psihoterapeut/ art-terapeut
Dana Ilies – coach
pentru părinți: grup de dezvoltare personală din 2 noiembrie